PRELUARE – element tehnic cu ajutorul căruiajucătorul intră în posesia mingii. Se face cu orice parte a corpuluiîn afara mâinii și poate fi realizată prin amortizare. prin ricoșaresau prin contralovire.

ȘUT – element tehnico-tactic care constă în lovireamingii cu piciorul indiferent de procedeul folosit. Se folosește lafinalizare (tras la poartă), la degajarea mingii sau la schimbareadirecției de joc.

INTERCEPȚIE – modalitate de a intra în posesiamingii, intervenind pe traiectoria balonului transmis de adversar.Necesită un simț dezvoltat de apreciere a traiectoriei și vitezeimingii în vederea alegerii momentului cel mai potrivit pentrudeclanșarea atacului de intercepție.

DEGAJAREA – Îndepărtare a mingii de poarta propriepentru a evita o acțiune periculoasă a adversarului.Degajarea se poate referi și la o minge repusă în joc de la 6 metride către portar.

DEPOSEDAREA – element de bază al tehniciifotbalistice, specific situației de apărător, prin care se urmăreștescoaterea mingii din posesia adversarului.Procedeele de deposedare sunt determinate de pozițiaapărătorului în raport cu jucătorul în posesia mingii:

CENTRAREA – este executată din lateral (stânga – dreapta) spre culoarul central în zona imediată a porții adverse.În vechile sisteme de joc centrările erau specifice extremelor și uneori fundașilor laterali urcați în atac.În fotbalul actual aproape că nu există jucător de câmp care să nu execute centrarea pe parcursul jocului. Centrările sunt de o mare…

LOVIREA CU PICIORUL – element de bază al tehnicii fotbalisticeutilizat cu o mare frecvență în joc și având o mare influență asupra altor elemente (de ex. preluarea și conducerea).Principalele procedee tehnice care se includ în sfera de lovire amingii cu piciorul sunt:

LOVIREA MINGII CU CAPUL – element tehnic specific jocului de fotbal. Utilizarea tactică a acestui element poate fi pentru pase la diferite distanțe,degajare sau finalizare.Principalele procedee tehnice de lovire a mingii cu capul, determinate de pozițiajucătorului, sunt:

MIȘCARE ÎNȘELĂTOARE – element tehnic de atacprin care un jucător caută să-și inducă în eroare adversarul. Poatefi executată cu minge sau fără minge. Atunci când este executatăde jucătorul care se află în posesia mingii este sinonim cu FENTAsau DRIBLINGUL.Mișcările înșelătoare pot fi:

COMBINAȚIA – acțiune a doi sau mai mulți jucători,ai echipei în atac, care execută o serie de deplasări și transmiterisuccesive de balon, în scopul de a obține o situație avantajoasăfață de adversar.